Recenzie Film: The Fault in Our Stars

     Inca nu pot sa cred ca aseara am fost la The Fault in Our Stars. Cum trece timpul asta? A trecut un an de cand am citit cartea si vorbeam incontinuu despre ea pe blog, si acum va pot impartasi parerea mea despre adaptarea pe marile ecrane a operei lui John Green. O sa incep prin a spune ca este una dintre adaptarile mele preferate ever, impreuna cu Harry Potter and The Deathly Hollows si Hunger Games:Catching Fire, deoarece a fost extrem de fidel cartii iar toti actorii au fost exceptional. O sa continui prin a vorbi despre acest film, dar numai lucruri pozitive, pentru ca imi este imposibil sa zic ceva de rau.

    Shailene Woodley tocmai a devenit una dintre actritele mele favorite. Mi-a placut mult de ea in Divergent si stim cu totii ca este foarte talentate, dar acest rol i-a scos si mai mult in evidenta talentul si m-a facut sa-mi dau seama ca este extraordinara. De Ansel ce sa zic, pentru un actor debutant a fost extraordinar. Chiar daca nu este asa de chipes cum este descris in carte, a fost cu adevarat Gus. Ei bine, acum nu avem de unde sa stim chiar ca era super chipes, pentru ca romanul este subiectiv si noi vedem totul din perspectiva lui Hazel, deci probabil in ochii ei Gus era cel mai frumos baiat de pe planeta. 

   Mi-a placut extrem de mult modul in care isi spuneau ei “Okay?Okay” si modul in care Gus ii spunea lui Hazel numele intreg si cum faceau glume despre moarte si cancer si faptul ca am gasit foarte multe replici din carte, in film. Nici nu stiu ce sa mai zic, inafara de faptul ca este un film extraordinar si John Green este un om genial si ca actorii au fost cu totii geniali. Am apreciat de asemenea extrem de mult ca am reusit sa rad la acest film, chiar daca subiectul principal este cancerul.

   Si acum partea pe care o asteptam cu totii. Din pacate sau din fericire, nu am plans. Nu pentru ca nu a fost super, super emotionant sau trist (pentru ca a fost) si pentru ca am fost prea ocupat zambind. Pe tot parcursul filmului am zambit incontinuu de fericire pentru ca filmul a fost extraordinar, iar spre sfarsit mi s-au umezit putin ochii si aveam asa o durere in piept(este imposibil, trebuie sa fii inuman ca sa nu simti nimic la filmul asta). A fost cu adevarat super trist la sfarsit si iti poti da seama de asta avand in vedere ca in sala se auzeau numai persoane care isi suflau nasul si plangeau (unii mai zgomotos, altii de langa mine mai in liniste).

    Mergeti sa vedeti filmul asta pentru ca este epic, te face sa treci printr-un milion de emotii si te invata multe lucruri. Cred ca o sa ma duc sa-l revad weekend-ul viitor:). Voi ati vazut filmul? Ce parere aveti?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s