Recenzie : Zece lucruri pe care le-am facut de Sarah Mlynowski

Subiect :

Dacă i se oferă ocazia, care fată de șaisprezece ani n-ar profita de șansa de a se muta acasă la o prietenă și de a trăi amândouă fără supravegherea părinților? Cu toate că „ocazie” poate să nu fie termenul potrivit, din moment ce April a trebuit să-i spună tatălui ei un foarte mărunt neadevăr, ca s-o facă să devină posibilă (vezi #1: Ne-am mințit părinții). Însă ea și colocatara ei, Vi, sunt pe deplin responsabile și capabile să-și poarte singure de grijă. Cum de-au ajuns la „Am chiulit de la școală” (#3), „Am dat o petrecere trăsnită” (#8), „Am cumpărat un jacuzzi” (#4), și, hm, „Am adăpostit o fugară” (#7), cam este un mister până și pentru ele.
În această amuzantă și dulce-amăruie poveste, Sarah Mlynowski sondează mintea și sufletul unei fete care rămâne pentru prima oară pe cont propriu. Ca să ajungă cu bine la capătul anului școlar, April va fi nevoită să jongleze cu un triunghi amoros, să învețe să se descurce singură și să accepte faptul că lumea ei, cu atâta grijă construită, s-ar putea nărui pur și simplu… odată cu fiecare lucru pe care n-ar fi trebuit să-l facă.

Parerea mea :

   Aceasta este prima carte pe care am citit-o de la Editura Epica, si vreau sa incep prin a spune ca m-am bucurat tare mult de ea. Am luat cartea asta acum mai bine de un an si nu imi vine sa cred ca a durat atata sa o citesc. In ziua in care mi-am cumparat-o, o prietena mi-a spus ce se intampla la final si mi-a luat tot cheful, si de aceea am tot amant-o. Adevarul e ca finalul chiar nu a stricat povestea cu mult, ci chiar a fost undeva in planul 2. Daca ati mai citit recenzii de pe acest blog, stiti ca nu prea imi plac cartile de dragoste, dar totusi am zis sa le dau o sansa si sa citesc cartea asta. Cred ca universul mi-a trimis un semn atunci cand mi-am dat seama ca aceasta carte nu se concentreaza pe povestea de dragoste, ci mai mult pe invataturile pe care adolescentii ( si nu numai ) le pot desprinde din lecturarea acesteia. 

   Povestea nu este complicata, nimic sofisticat in stilul de scris al autoarei ( de aceea am si ales-o, pentru ca simteam nevoia sa citesc o carte ca asta), ceea ce este perfect pentru ca astfel suntem cu totul implicati in actiunea romanului. Iti trebuie un fel de rabdare pentru a citi aceasta carte, deoarece, daca nu adopti o atitudine toleranta nu vei reusi sa te alegi cu ceea ce doreste autoarea sa te alegi ( cu invataturile de la sfarsit). Nimic nu este ceea ce pare pe tot parcursul romanului, iar la sfarsit cand se face lumina, abia atunci, iti dai seama ce vrea sa spuna autoarea cu adevarat, care este mesajul pe care-l vei pastra cu tine pentru totdeauna dupa ce inchizi cartea.

   Personajele, din nou, nu sunt prea complexe, dar intr-un fel numeroase pentru o asa poveste simpla. Adevarul este ca nu toate personajele isi au sensul sau locul, dar majoritatea da. Din punctul meu de vedere, romanul se putea lipsi oricand de Marissa care apare cam prea des, si chiar nu imi place prea mult de ea. Vi este cu adevarat o influenta proasta pentru protagonista noastra, April, de aceea aceasta ne este prezentata ca una dintre fetele acelea din liceu la care toata lumea se uita, pe care toata lumea o invidiaza. Dar sincer, Vi este personajul meu preferat din roman, facandu-se placuta pana si de cititor prin inteligenta ei si prin modul de a interactiona cu celalalte personaje. Hudson este cel mai misterios personaj din roman, ceea ce aduce un fel de condiment povestii, dar intr-un fel toata chestie esueaza la final (intr-un fel). Per toatal, personaje simple, dragute, perfecte pentru aceasta poveste.

    Chiar ma bucur ca am citit aceasta carte, pentru ca am avut multe de invatat si pentru ca m-a facut sa ma interesez de celalalte carti de la editura Epica, astfel am cumparat Ana si sarutul frantuzesc si aproape am terminat-o (duminica viitoare urmeaza recenzia). Probabil pentru o perioada de timp o sa citesc carti de la Epica, daca nu ma distrage nimic. Aceasta carte a primit multe recenzii negative, dar chiar nu stiu de ce pentru ca mie mi-a placut, si de obicei imi place sa cred ca-mi dau seama cand o carte nu merita citita. Ati citit cartea asta? Aveti de gand?